LA ÎNCEPUT...

La început, Dumnezeu a făcut cerurile şi pământul. (Gen1:1)

De multe ori când citim versetul acesta, neputând da explicație, încercăm să zicem că el face o concluzie, sau o prefață la lucrările pe care le-a făcut Dumnezeu și care sunt menționate în următoarele versete. Dar cuvintele acestea sunt primele cuvinte din Scriptură. Ele încep Scriptura. Dumnezeu nu a pus alte cuvinte în versetul acesta, pentru că a dorit ca noi, oamenii citind cuvintele acestea să realizăm că totuși a fost un început pentru lumea materială.

Dumnezeu a zis: „Să fie o întindere între ape, şi ea să despartă apele de ape.”
Şi Dumnezeu a făcut întinderea, şi ea a despărţit apele care sunt dedesubtul întinderii de apele care sunt deasupra întinderii. Şi aşa a fost.
Dumnezeu a numit întinderea cer. Astfel, a fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a doua. Gen.1:6-8

Dumnezeu a zis: „Să se strângă la un loc apele care sunt dedesubtul cerului şi să se arate uscatul!” Şi aşa a fost.
Dumnezeu a numit uscatul pământ, iar grămada de ape a numit-o mări. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun.
 Apoi Dumnezeu a zis: „Să dea pământul verdeaţă, iarbă cu sămânţă, pomi roditori, care să facă rod după soiul lor şi care să aibă în ei sămânţa lor pe pământ.” Şi aşa a fost.
Pământul a dat verdeaţă, iarbă cu sămânţă după soiul ei şi pomi care fac rod şi care îşi au sămânţa în ei, după soiul lor. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun.
Astfel, a fost o seară, şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua a treia . Gen. 1:9-13

În ziua a doua și cea de-a treia, Scriptura menționează, cuvântul „cer” la singular, ca fiind unul și nu mai multe, după cum se observă în primul verset din Scriptură.

Atunci despre care fel de „ceruri” se are în vedere în versetele sus menționate?

Este oare ceva ce nu se vede, și se referă la alte ceruri? Cred că da!

Primul gând care apare în mintea, ne readuce aminte imaginile universului apropiat și îndepărtat, pe care le găsim pe net, publicate de agenția NASA, și făcute cu ajutorul telescopului spațial „Hubble” și altor aparate cosmice ca: „Cassini”, „Spitzer”, „Kepler”, Voyajer 1 și 2” și multe altele.

Ne întoarcem la primul verset din Scriptură.

Primul verset al Genezei este ultima descoperire modernă a științei și anunță cele trei elemente elementare ale universului nostru:

• timpul ( la început)
• spațiul (cerurile)
• materia (pământul)

Suntem din materie și existăm într-un continuu din spațiu și timp. O asemenea afirmație nu putea veni spre noi decât din partea Creatorului acestui univers.

 בראשית ברא אלהים את השמים ואת הארץ

 

„BEREȘIT BARA ELOHIM ET HAȘEMAIM VE’ET HAAREȚ“

Fiind așa de importantă, Geneza, împreună cu Apocalipsa sunt cărțile cele mai atacate de Diavol. El nu vrea ca noi să cunoaștem nici trecutul și nici viitorul. Amândouă îl arată într-o lumină foarte nefavorabilă. Din această cauză, el încearcă din răsputeri să ne convingă să ocolim aceste două cărți, susținând că Geneza este un „mit“, iar Apocalipsa este un „mister“. Nu le putem înțelege și nu trebuie să le luăm în serios.

Iată un citat dintr-o carte de interpretări iudaice:

„Primul verset al Bibliei (Torei) este: „BEREȘIT BARA ELOHIM ET HAȘEMAIM VE’ET HAAREȚ“ (La început, Dumnezeu a făcut cerurile și pământul).

Versetul conține exact șapte cuvinte, cifra simbolică pentru perfecțiunea divină. Cartea Genezei poartă în original numele derivat de la cel dintâi cuvânt: „Bereșit“. Asta înseamnă că cea mai fundamentală carte a iudaismului și a omenirii în același timp, începe cu litera B, cea de a doua din alfabetul ebraic, ca și din cel latin. Acesta este un simbol cu un mesaj precis. Talmudul este un ciclu de învățături alcătuit din 63 de volume (sau tratate), considerat „tora orală“, alcătuit în secolul V. Ciudat este că și el începe tot de la pagina „B“. Pagina „A“ nu există. Acest început cu litera B vrea să spună că omul nu poate ajunge niciodată la litera A, „Alef“, la rădăcinile primordiale. Acel eluziv „A“ ne așteaptă. („Din înțelepciunea Torei și a Hasidismului“, de Baruch Tercain, colecția Judaică).

La început (Bereșit) – înseamnă „mai întâi de toate” sau „la început de timp”, pentru că până atunci era doar veșnicia.

Sfântul Vasilie cel Mare în cartea sa „ Discuții despre cele șase zile” a scris:

-„ Din motiv că acțiunea creării este spontan și nu aparține timpului, deaceea e și zis: la început a creat, pentru că începutul este ceva ce nu poate alcătui părți și lungimi. Ca și început de cale, nu este cale, la fel și începutul timpului nu este timp, și chiar nici cea mai mică parte de timp...  ”

Sf. Grigorie din Nissa în cartea sa „Despre cele șaze zile” scrie:

„- Ca un punct – începutul cratimei, și atomul -  începutul volumului material; așa și clipa ca un început de timp... ”

  A creat (Bara) – cuvântul ebraic „bara”  înseamnă a face ceva din nimic, pe când alt cuvânt ebraic „assa” – înseamnă a face ceva din material existent.

Cuvântul „bara”  tot timpul se referă doar la Dumnezeu.

Cerurile (Et hașemaim) – explicarea tradițională a acestui cuvânt se referă la crearea îngerilor și locului lor de aflare.

... și pământul (Ve ‘et Haareț ) – arată la crearea materiei.

Dumnezeu (Elohim) – folosit ca nume, în limba ebraică se explică ca:

„Izvorul creării și întreținerii  existenței tuturor puterilor” . Ceea ce arată că toate puterile existente, oriunde n-ar apărea, sunt sub stăpânirea lui Dumnezeu.

La început, Dumnezeu a făcut cerurile şi pământul. Gen.1:1

Apoi am văzut un cer nou şi un pământ nou; pentru că cerul dintâi şi pământul dintâi pieriseră, şi marea nu mai era. Apoc.21:1

Între aceste două versete a Scripturii, este plasată istoria omenirii și creaturii materiale a lui Dumnezeu.

Apocalipsa 21:1 descrie un alt început, diferit de cel ce-l vedem în Genesa 1:1.

Ambele versete declară un început, dar diferit unul de celălalt.

Dar tot  odată, ambele versete au și o asemănare una cu alta.

Genesa declară un început pentru omenire curată și fără păcat., iar Apocalipsa – un început pentru cei răscumpărați de Hristos.

Genesa – oamenii au ratat șansa de a fi cu Dumnezeu în grădina Eden

Apocalisa – revenirea la cele pierdute din Genesa.

Genesa și Apocalisa – este perioada în care omenirea este pusă în fața unei alegeri:

MOARTE sau VIAȚĂ

Dacă nu ai făcut o alegere corectă, atunci versetul din Apocalipsa nu este pentru tine.

Dacă nu ai pe Hristos ca Domn și Mântuitor Personal în viața ta,versetul din Apoc. 21:1 nu este pentru tine (până ce), doar dacă te împaci cu Dumnezeu.

 Alegerea este a ta.

Prima parte a versetului se adresează către cei răscumpărați de Hristos, iar a doua parte pentru cei ce au făcut o alegere greșită sau care încă stau în cumpănă, neștiind ce să aleagă.

Hristos s-a dus să ne pregătească un loc. Sau mai bine zis s-a dus să pregătească loc pentru cei ce au ales, ca în viața aceasta Hristos să domnească în inimile lor,

El nu va pregăti loc pentru cei nerăscumpărați. Locul lor este deja pregătit - focul veșnic....

 

La început, Dumnezeu a făcut cerurile şi pământul. Gen.1:1

La început de fiecare an, noi promitem ceva lui Dumnezeu. Aș dori ca să ne aducem aminte de lucrurile pe care în anul precedent am început să le facem și din diferite motive le-am lăsat.

Anul în care am intrat, este un an nou pentru noi, ca fiecare an în care pașim, neștiind ce ne așteaptă și ce surprise vom avea. Sî încercăm să reluăm lucrările, proiectele, ideile pe care le-am lăsat,și să le predăm în mâna Domnului, lucrând împreună, ca la sfârșitul anului 2017 în data de 31 decembrie să realizăm că am făcut ceva pentru Domnul cu Domnul.

Dumnezeu să ne binecuvânteze.