Dumnezeu la recepție...

Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit şi cu totul destoinic pentru orice lucrare bună.     ( 2 Tim. 3:16-17 )

Cu un pensionar s-a întâmplat o istorie hazlie. Într-o zi lui i-a sunat preşedintele Reigan, iar el a aruncat receptorul. Şi a făcut acest lucru de vre-o cinci ori. Cât nu încerca domnişoara care făcea legătura dintre preşedinte şi pensionar să-l încredinţeze că cu adevărat preşedintele doreşte să vorbească cu el, acesta nu credea deloc. În sfârşit domnişoara de la reţele telefonice l-a sunat pe vecinul acestui om, care l-a convins pe bătrân să ridice receptorul, că preşedintele Statelor Unite ale Americii întradevăr doreşte să vorbească cu el. Cincisprezece minute a durat discuţia dintre preşedinte şi acest bătrân.

Această istorie îmi aduce aminte, despre o altă istorie care s-a întâmplat cu multe secole în urmă, cu un băieţel pe nume Samuel

 Tânărul Samuel slujea Domnului înaintea lui Eli. Cuvântul Domnului era rar în vremea aceea, şi vedeniile nu erau dese.Tot pe vremea aceea, Eli începea să aibă ochii tulburi şi nu mai putea să vadă. El stătea culcat la locul lui,iar candela lui Dumnezeu nu se stinsese încă; şi Samuel era culcat în Templul Domnului, unde era chivotul lui Dumnezeu. Atunci Domnul a chemat pe Samuel. El a răspuns: „Iată-mă!”Şi a alergat la Eli şi a zis: „Iată-mă, căci m-ai chemat.” Eli a răspuns: „Nu te-am chemat; întoarce-te şi te culcă.” Şi s-a dus şi s-a culcat.Domnul a chemat din nou pe Samuel. Şi Samuel s-a sculat, s-a dus la Eli şi a zis: „Iată-mă, căci m-ai chemat.” Eli a răspuns: „Nu te-am chemat, fiule, întoarce-te şi te culcă.”Samuel nu cunoştea încă pe Domnul, şi cuvântul Domnului nu-i fusese încă descoperit.Domnul a chemat din nou pe Samuel, pentru a treia oară. Şi Samuel s-a sculat, s-a dus la Eli şi a zis: „Iată-mă, căci m-ai chemat.” Eli a înţeles că Domnul cheamă pe copil şi a zis lui Samuel: „Du-te, de te culcă; şi dacă vei mai fi chemat, să spui: „Vorbeşte, Doamne, căci robul Tău ascultă.” Şi Samuel s-a dus să se culce la locul lui.Domnul a venit, S-a înfăţişat şi l-a chemat ca şi în celelalte dăţi: „Samuele, Samuele!” Şi Samuel a răspuns: „Vorbeşte, căci robul Tău ascultă.”Atunci Domnul a zis lui Samuel: „Iată că voi face în Israel un lucru care va asurzi urechile oricui îl va auzi.În ziua aceea voi împlini asupra lui Eli tot ce am rostit împotriva casei lui; voi începe şi voi isprăvi.I-am spus că vreau să pedepsesc casa lui pentru totdeauna, din pricina fărădelegii de care are cunoştinţă şi prin care fiii lui s-au făcut vrednici de lepădat, fără ca el să-i fi oprit.De aceea jur casei lui Eli că niciodată fărădelegea casei lui Eli nu va fi ispăşită, nici prin jertfe, nici prin daruri de mâncare.”Samuel a rămas culcat până dimineaţa, apoi a deschis uşile Casei Domnului. Samuel s-a temut să istorisească lui Eli vedenia aceea. ( 1 Sam. 3:1-15 )

Pe el la fel l-au apelat, dar el n-a înţeles, cine voia să vorbească cu el. Şi acesta s-a întâmplat de vre-o câteva ori. Şi la legătură era cineva, care era cu mult mai important decât preşedintele SUA, era însuşi Dumnezeu.

Dar voi, auziţi, cum Dumnezeu vi se adresează Prin Cuvântul Său, Biblia ?

Dumnezeu permanent încearcă să ne apeleze! Întrebarea este: luăm receptorul sau nu?

 De aceea, cum zice Duhul Sfânt: „Astăzi, dacă auziţi glasul Lui, nu vă împietriţi inimile, ca în ziua răzvrătirii,... (Evrei 3:7-8 )

 

„ Dumnezeu se adresează prin Cuvântul Său la cei, care îl ascultă cu inima”.