De aceea să nu dormim ca ceilalţi, ci să veghem şi să fim
treji. (1 Tesaloniceni 5:6)
Un tată a venit la biserică ca să-şi ia fiul după ce s-a termina adunarea de tineret. El a pus automobilul la parcarea de lângă biserică şi îndată şi-a văzut fiul – care discuta cu prietenii, şi de loc nu a observat că după el au venit. Atunci tatăl a hotărât să facă un experiment ca să afle peste cât timp fiul său se va gândi să privească în direcţia parcării ca să vadă dacă este maşina tatălui său sau nu. Au trecut aproape douăzeci de minute, şi tatăl a fost nevoit să întrerupă experimentul, -- fiul său nici gând să se uite în direcţia parcării, decât doar la cei cu care conversa.
„ Unde ai fost? „
– a întrebat fiul după ce s-a aşezat în maşină. „ Douăzeci de minute am stat să
aştept, până mă vei observa „, - a răspuns tatal. Fiul s-a mirat foarte tare.
Dar nu vi se pare că la fel vom părea şi noi în
momentul venirii lui Hristos după noi? Desigur, noi nu vom putea să nu-L vedem
când va veni pe pământ. Venirea Lui va fi văzute de toţi. Dar noi suntem
câteodată aşa de entuziasmaţi de discuţiile şi faptele noastre, că nu prea se
vede ca noi să aşteptăm venirea lui Hristos şi nu prea ne gătim de ea. Ori,
totuşi, noi aşteptăm venirea Lui? Tot
timpul să ţii minte despre venirea lui Isus nu este uşor. Noi avem atâtea
griji, că ne aducem aminte de venirea lui Hristos foarte rar, şi precis că nu
trăim cu gândul la aceasta. Dacă este aşa, „ să nu dormim ca ceilalţi, ci să veghem şi să fim treji.”
„ Vom fi gata de ultima clipă,
doar atunci, când vom fi gata în orice clipă.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu