Eclesiastul 7:1

 

Mai mult face un nume bun decât untdelemnul mirositor, şi ziua morţii, decât ziua naşterii

 

 

Sunt două zile din viața noastră în care numele nostru iese în evidență: ziua în care ne primim numele la naștere, și ziua în care numele nostru e trecut la „decese”. Ceea ce se întâmplă între aceste zile stabilește dacă numele nostru este un untdelemn mirositor sau o miasmă înțepătoare.

Observă felul în care consemnăm întreaga viață a unei persoane. Îi scriem numele și dedesubt trecem ceva de genul : 1934 – 2007. Trecem anul nașterii și anul morții. Ce apare între ani? O liniuță.

Tot ce vom reuși să facem pe pământ, toată influiența pe care o vom acumula, toată reputația pe care ne-o vom construi sunt rezemate printr-o simplă liniuță între un an și altul.

Solomon voia să spună că dacă mori având un nume bun, nu mai poți face nimic ca să-l pătezi. Dar în ziua nașterii tale, ai o viață întreagă înaintea ta încă nescrisă. În acest sens dacă ai o reputație bună, ziua morții este mai bună decât ziua nașterii. A privi în urmă la o viață trăită bine e mai ferice decât a privi înainte spre o viață încă netrăită. Sfârșitul unei vieți bune e mai bun decât începutul unei vieți necunoscute.