Închinarea din Bisericile noastre ne îndreaptă spre Dumnezeu.
Cel mai esențial lucru în liturgia Bisericii ortodoxe - este închinarea, iar preoții, icoanele, și toate lucrurile din interior, tămâierea, corul - conduc spre Dumnezeu.
Noi căutăm Biserici în care oamenii se aseamănă cu noi. Ne dorim ca nivelul de educație să fie ca al nostru.
Dar de fapt ce este o Biserică? Este un loc unde sunt înconjurat de oameni care sunt cu totul diferiți de mine. Doar credința în Dumnezeu ne face să fim asemenea unul cu altul. În rest suntem - diferiți total.
Pe primul loc se află tot ceea ce ne unește, tot ceea ce ne desparte - este pe locul doi.
Iată așa apare familia lui Dumnezeu - Biserica.
Temelia Bisericii creștine este - dragostea lui Dumnezeu, care îi împacă pe toți, care distruge orice barieră, fie de rasă, fie socială, fie de vârstă. ( Efeseni 2:11-16, Coloseni 3:11)
De aceea, aduceţi-vă aminte că, odinioară, voi, păgânii cu trupul, numiţi netăiere-împrejur de către cei numiţi tăiere-împrejur, făcută de mână în trup,
Eraţi, în vremea aceea, în afară de Hristos, înstrăinaţi de cetăţenia lui Israel, lipsiţi de nădejde şi fără de Dumnezeu, în lume.
Acum însă, fiind în Hristos Iisus, voi care altădată eraţi departe, v-aţi apropiat prin sângele lui Hristos,
Căci El este pacea noastră, El care a făcut din cele două – una, surpând peretele din mijloc al despărţiturii,
Desfiinţând vrăjmăşia în trupul Său, legea poruncilor şi învăţăturile ei, ca, întru Sine, pe cei doi să-i zidească într-un singur om nou şi să întemeieze pacea,
Şi să-i împace cu Dumnezeu pe amândoi, uniţi într-un trup, prin cruce, omorând prin ea vrăjmăşia.
Aici nu mai este nici grec, nici iudeu, nici tăiere împrejur, nici netăiere împrejur, nici barbar, nici scit, nici rob, nici slobod, ci Hristos este totul şi în toţi.
În acele vremuri Biserica creștină era unicul institut, care a egalat în drepturi pe iudei cu păgânii, pe bărbați și femei, pe robi și cei liberi. În Imperiul roman toți aparte erau tratați diferit și unii erau socotiți ca fiind nimic. Robii n-aveau nici un drept, pentru că ei de fapt erau socotiți ca obiecte și nu ca ființe umane. Iudeii la fel, ca nu cumva să se atingă de ceva ce nu este curat, dar și încă să mai stea de vorbă cu un păgân! Și femeile erau tratați urât. Fiind parte a unei din aceste pături sociale, respins de societate, respins de legile impuse în societate, respins de tradiționalismul înstărit de veacuri, respins de unele popoare, înjosit, ponegrit, scuipat, bătut, - oare nu va fi pentru voi acel loc unde toți sunt egali în drepturi, pe care nici n-ai visat să le ai, un loc care este ca o oază de odihnă și nădejde, în mijlocul unui pustiu indiferent și pesimist.
În Biserică toate aceste pături dispar prin credința în Dumnezeu și toți devin - una!
Dintr-un motiv necunoscut, Dumnezeu se descoperă lumii nu printr-un stâlp de foc și fum, dar prin niște oameni ciudați, care se adună în numele lui Dumnezeu. ( 1 Corinteni 1:27)
Dar Dumnezeu a ales lucrurile nebune ale lumii, ca să facă de ruşine pe cele înţelepte. Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii, ca să facă de ruşine pe cele tari.
Și tu ai loc în Biserică, doar dacă recunoști că nu ești expert în viață. Doar Dumnezeu poate să ne învețe cum să trăim. Pentru că pentru lume este mai important să vindece corpul fizic, și nu sufletul.
Tu alegi ce vindecare dorești. Dumnezeu nu impine pe nimeni, dându-ne dreptul de a alegere liberă.
Cel mai esențial lucru în liturgia Bisericii ortodoxe - este închinarea, iar preoții, icoanele, și toate lucrurile din interior, tămâierea, corul - conduc spre Dumnezeu.
Noi căutăm Biserici în care oamenii se aseamănă cu noi. Ne dorim ca nivelul de educație să fie ca al nostru.
Dar de fapt ce este o Biserică? Este un loc unde sunt înconjurat de oameni care sunt cu totul diferiți de mine. Doar credința în Dumnezeu ne face să fim asemenea unul cu altul. În rest suntem - diferiți total.
Pe primul loc se află tot ceea ce ne unește, tot ceea ce ne desparte - este pe locul doi.
Iată așa apare familia lui Dumnezeu - Biserica.
Temelia Bisericii creștine este - dragostea lui Dumnezeu, care îi împacă pe toți, care distruge orice barieră, fie de rasă, fie socială, fie de vârstă. ( Efeseni 2:11-16, Coloseni 3:11)
De aceea, aduceţi-vă aminte că, odinioară, voi, păgânii cu trupul, numiţi netăiere-împrejur de către cei numiţi tăiere-împrejur, făcută de mână în trup,
Eraţi, în vremea aceea, în afară de Hristos, înstrăinaţi de cetăţenia lui Israel, lipsiţi de nădejde şi fără de Dumnezeu, în lume.
Acum însă, fiind în Hristos Iisus, voi care altădată eraţi departe, v-aţi apropiat prin sângele lui Hristos,
Căci El este pacea noastră, El care a făcut din cele două – una, surpând peretele din mijloc al despărţiturii,
Desfiinţând vrăjmăşia în trupul Său, legea poruncilor şi învăţăturile ei, ca, întru Sine, pe cei doi să-i zidească într-un singur om nou şi să întemeieze pacea,
Şi să-i împace cu Dumnezeu pe amândoi, uniţi într-un trup, prin cruce, omorând prin ea vrăjmăşia.
Aici nu mai este nici grec, nici iudeu, nici tăiere împrejur, nici netăiere împrejur, nici barbar, nici scit, nici rob, nici slobod, ci Hristos este totul şi în toţi.
În acele vremuri Biserica creștină era unicul institut, care a egalat în drepturi pe iudei cu păgânii, pe bărbați și femei, pe robi și cei liberi. În Imperiul roman toți aparte erau tratați diferit și unii erau socotiți ca fiind nimic. Robii n-aveau nici un drept, pentru că ei de fapt erau socotiți ca obiecte și nu ca ființe umane. Iudeii la fel, ca nu cumva să se atingă de ceva ce nu este curat, dar și încă să mai stea de vorbă cu un păgân! Și femeile erau tratați urât. Fiind parte a unei din aceste pături sociale, respins de societate, respins de legile impuse în societate, respins de tradiționalismul înstărit de veacuri, respins de unele popoare, înjosit, ponegrit, scuipat, bătut, - oare nu va fi pentru voi acel loc unde toți sunt egali în drepturi, pe care nici n-ai visat să le ai, un loc care este ca o oază de odihnă și nădejde, în mijlocul unui pustiu indiferent și pesimist.
În Biserică toate aceste pături dispar prin credința în Dumnezeu și toți devin - una!
Dintr-un motiv necunoscut, Dumnezeu se descoperă lumii nu printr-un stâlp de foc și fum, dar prin niște oameni ciudați, care se adună în numele lui Dumnezeu. ( 1 Corinteni 1:27)
Dar Dumnezeu a ales lucrurile nebune ale lumii, ca să facă de ruşine pe cele înţelepte. Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii, ca să facă de ruşine pe cele tari.
Și tu ai loc în Biserică, doar dacă recunoști că nu ești expert în viață. Doar Dumnezeu poate să ne învețe cum să trăim. Pentru că pentru lume este mai important să vindece corpul fizic, și nu sufletul.
Tu alegi ce vindecare dorești. Dumnezeu nu impine pe nimeni, dându-ne dreptul de a alegere liberă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu