Piatra care trebuie pusă în clădirea unui palat măreț este cioplită și pregătită mai mult decât una care va fi pusă într-o clădire de rând.Vița de soi ales este tăiată, pe când cea sălbatică este neângrijită și lăsată să crească în voie.
N-ar putea oare aceste pilde să împace pe credincioși cu necazurile lor?
Este drept că vița sălbatică crește în voie după placul ei. Mlădițele ei lungi se întind până departe și nici un cuțit de tăiat n-o amenință.
Vița bună este tăiată atât de mult că trunchiul îi rămâne aproape gol.
Când vine însă timpul curățirii, tufișurile viței sălbatice sunt strânse ca să fie arse.
Cine n-ar vrea să fie mai degrabă o viță bună?
„ Doamne, nu mă lăsa să suspin după o tihnă care mă lasă amorțit, ci fă-mă să caut mereu să fiu folositor. Cioplește-mă până când mă vei aduce la chipul minunat pe care-l lucrezi Tu în mine; taie-mă, ca să aduc cât mai multă roadă! ”
Este spre binele meu că m-ai smerit, ca să învăţ orânduirile
Tale.
(Psalmul 119:71)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu