Va fi o zi....

Nu oricine-Mi zice: „Doamne, Doamne!” va intra în Împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu care este în ceruri. (Matei 7:21)

     Sunt cele mai răspândite cuvinte, care le cunoaște majoritatea oamenilor. La prima vedere este clar că merge vorba despre oameni care pronunță cuvintele „Doamne, Doamne!” , dar nu fac voia Tatălui care este în ceruri. Versetele următoare ne descrie ceva mai mult:

Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: „Doamne, Doamne! N-am prorocit noi în Numele Tău? N-am scos noi draci în Numele Tău? Şi n-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?”Atunci le voi spune curat: „Niciodată nu v-am cunoscut; depărtaţi-vă de la Mine, voi toţi care lucraţi fărădelege.” (Matei 7:22-23)

 

     Cum așa? Acești oameni au făcut minuni în Numele lui Hristos; au prorocit tot în același Nume; au scos draci tot în Numele lui Hristos - ca în final ei să fie respinși pentru că au lucrat fărădelege.

 

     Va fi o zi. Pentru fiecare în parte acea zi, va fi o zi.

 

     De obicei, când încercăm să ne analizăm pe noi înșine, ne prindem cu gândul, că ne gândim la noi înșine, ca și cum ne-am privi de la o parte sau ca și cum ne-am privi într-o oglindă. Cum arătăm  dintr-o parte? sau Cum mă vede cineva ? ... Este un mod de analizare cu totul greșit, dacă nu-l plasezi pe Dumnezeu în față!

 

     În lumea necreștină părerea de sine din puctul de vedere al exteriorului  uman este pe primul plan. Oamenii încerc să se compare cu oricine, numai nu cu Dumnezeu. Oamenii tind să se asemene cu vedete, dar nu cu Dumnezeu. Îl plasăm pe Dumnezeu undeva, mai departe de ochii noștri, ca nu cumva să ne izbească privirile de la lucrui mai importante decât este El.

 

     Va fi o zi. 

 

     O zi, când vei sta față -n față cu Dumnezeu și nu te vei mai putea să te gândești cam cum îți stă dintr-o parte. Doar tu și Dumnezeu. Și nimeni altul. Te vei simți ca și cum ai sta în fața conștiinței tale. Te vei simți ca un neant, mai mic decât o umbră în fața lui Dumnezeu. Și ce vei zice?

 

    Hristos menționează că în acea zi, mulți vor încerca să schimbe sentința lui Dumnezeu cu privire la ei, prin faptul că „ îi vor aduce aminte” lui Hristos, că tot ce ei au făcut în lumea aceasta, au făcut-o în Numele  Lui. Totuși, Hristos nu încearcă să le explice mai detailat de ce ei sunt respinși și „ vă rog să mă scuzați, că nu numai de mine depinde, dar și de alte lucruri și a.m.d.” Nu. Observați! Hristos va vorbi direct: - Niciodată nu v-am cunoscut, depărtați-vă de la Mine voi toți care lucrați fărădelege.  

 

     Niciodată nu v-am cunoscut.

 

     Sau mai bine zis niciodată nu m-am unit cu voi când făceați aceste lucrări. De ce Hristos respinge de la sine slujitorii aceștea? Ce rău este în a scoate draci, în a proroci, în a face multe minuni în Numele Domnului? Și este adevărat, că nu este nimic rău în a face astfel de lucrări. Mai bine zis, aș putea numi aceste lucrări destul de importante. Dar cei ce le fac vor fi respinși în acea zi. Mai merită să faci astfel de lucrări ? Cred că da! Pentru că problema nu este în slujirea pe care o faci, ci pentru ce o faci.

 

     Pentru ce faci, ceea ce faci? Pentru o reclamă sau pentru Dumnezeu? Este plăcut firii omenești să fii lăudat și luat în seamă, să fii vorbit de bine, să fii cunoscut, să ți se dea onoare, cinste. Este plăcut. Să recunoaștem. Și recunoaștem în noi înșine, dar nu în fața oamenilor. Oamenii trebuie să vadă că suntem smeriți, pentru că aceasta atrage pe oameni - smerenia cuiva, deci este un neprihănit. Gândurile sunt ascunse. Cine le va vedea? Nimeni. Suntem într-o zonă de confort. Vorbesc de Hristos, dar nu cred în El. Este o posibilitate de a fi plasat în lumea aceasta într-o poziție mai atrăgătoare, mai văzută, mai strălucită.

 

     ...depărtați-vă de la Mine voi toți care lucrați fărădelege....

 

     ...lucrați fărădelege. 

    

     ...lucrați. - timpul prezent continuu.

 

     Săvârșesc fărădelegi fără sfârșit. Necontenit. În viața lor nu este timp pentru pocăință, pentru că de fapt ei nu cred că au nevoie de ea. Nu este pentru ei. Pentru că fac lucrări în Numele Lui. Ceilalți să se pocăiască, noi nu. Noi suntem slujitori. Arătăm lumii părțile strălucitoare a noi înșine, pe când cele întunecate le ținem pentru noi. Nu afișăm totul, ca să nu fim respinși de societate, să nu fim depărtați, să nu fim lăsați fără fani. Ieșim din piele ca să-i menținem pe lângă noi, pentru că știm, că dacă le dai drumul - vor pleca. Dacă nu crezi în Hristos, ce te mai ține ca să nu faci fărădelege? Nimic!

 

     Încercați să priviți la voi înșivă cu ochii lui Dumnezeu. Ce veți vedea? Încercați pe o foaie să vă descrieți așa cum vă vede El. Ce veți scri? 

 

     ...va urma

 

e-mail: energycross@mail.ru